"Răpit de Crăciun", Ilinca Sîrbu, 9 ani

 



A fost odată ca niciodată, departe la Polul Nord, un spiriduș mic pe nume Spidi, care stătea pe pervaz și se uita la geam. În timp ce Spidi privea dansul stelelor, tatăl lui stătea la televizor.

-Urmează știrile! spuse tatăl.

-Azi la canalul nostru, avem de raportat o știre deosebită: Moș Crăciun a fost răpit de spiritele rele, a spus prezentatorul. Nu știe nimeni unde l-au dus, dar avem câteva imagini.

-Tată, Moșul o să fie bine? a întrebat Spidi îngrijorat.

-Sunt sigur că o să fie bine, îi spune tatăl cu multă blândețe. Mă întreb cine o să îl salveze.

În mintea lui Spidi au apărut diverse gânduri: “Dacă nu o să-l găsească nimeni?! Dacă nu o să primim cadouri?! Dacă nu o să mai avem Crăciun?!”.  

Se pare că elfii polițiști au început să patruleze, ca să vadă dacă pot găsi urme care să-i ducă la spiritele rele și la Moș Crăciun. Nu a trecut mult până când unul dintre polițiști a găsit o hartă.

Aceasta a fost arătată și la TV, iar Spidi a reuțit să o vadă. Îndrăzneț cum era, s-a gândit să se ducă să-l salveze pe Moș Crăciun, dar nu voia ca părinții lui să știe, așa că a fugit pe ascuns.

Când a ajuns la gară, a văzut o plăcuță pe care scria: “Destinația: Munții Înzăpeziți”.

-E locul unde trebuie să ajung! a strigat Spidi fericit.

S-a dus la casa de bilete, iar acolo era un domn, căruia Spidi i-a spus:

-Scuzați-mă! Aș dori un bilet, vă rog!

- Imediat, spuse domnul cu o voce serioasă.

Când Spidi aștepta biletul, a văzut un șoricel micuț, care stătea lângă casă.

-Poftiți biletul! spuse domnul, cu aceeași voce serioasă.

Spidi voia să ia un bilet și șoricelului, care îi spusese că nu are bani, dar domnul plecase. Neștiind ce altceva să facă, șoricelul l-a urmat pe Spidi. Călătoria a durat trei zile și trei nopți, iar din fericire controlorul a trecut cu vederea peste lipsa biletului. Astfel, cei doi au văzut câmpii, dealuri și lanuri de grâu, până când au ajuns la Munții Înzăpeziți.

-Uite, Șori, munții! a strigat Spidi încântat. Trebuie doar să trecem de ei. Nu va fi atât de greu, nu?

Când au început să urce, au observat că erau din ce în ce mai multe serpentine. Ajunși în vârful muntelui, s-au bucurat de priveliștea foarte frumoasă. Au început să meargă la vale și cu cât drumul era mai abrupt, cu atât trenul mergea mai repede.

O voce a rostit tare:

-Am ajuns la destinația “Munții Înzăpeziți”.

-Haide Șori, să mergem! a strigat entuziasmat Spidi.

Au coborât din tren și au mers pâna în dreptul unui magazin, lângă care se afla un lac. Acolo pescuia un bărbat.

-Buna ziua, domnule! Aș putea să cumpăr barca dumneavoastră? îl întrebă Spidi pe pescar. Vă dau oricât aur îmi cereți!

-Desigur, răspunse pescarul. Costă șapte galbeni.

-Mulțumim, a spus Spidi, apoi i-a întins banii.

Au luat barca și au pornit. Drumul lor a fost lung, așa că au călătorit și sub clar de lună, dar și pe timp de zi. La un moment dat, Spidi a simțit un val de căldură și a văzut niște dune de nisip. La un moment dat, au coborât din barcă, au traversat câteva dune, apoi au dat peste o poartă magică. Aceasta desparte lumea oamenilor de lumea spiritelor. Spidi știa despre ea de la știri.

Au trecut prin poartă și au văzut o clădire, pe care scria “Casa spiritelor rele. Spidi și Șori au intrat în ea. Au observat multe creaturi: șerpi giganți, tigri cu dinți de sabie, mamuți, fantome și alte creaturi stranii.

-Crezi că acolo îl țin captiv pe Moșul? a întrebat Spidi, uitându-se la o ușă roșie.

Acesta chițăi de două ori și se ridică în două lăbuțe.

-Voi lua asta ca pe un “da”.

Cei doi au intrat și l-au văzut pe Moș Crăciun. Era singur în acea cameră.

-Ce căutați voi doi aici?

-Am venit să te salvăm! zise Spidi.

-Dar cu spiritele rele ce o să facem?

-Avem un plan! șopti Spidi.

L-au eliberat pe Moș Crăciun, au luat din dulap două cearceafuri able, s-au deghizat în fantome, au ieșit afară și spiritele i-au observat, așa că au luat-o pe urmele lor. Din fericire, sania Moșului a apărut parcă de nicăieri, iar Spidi, Șori și Moșul s-au urcat în ea, salvându-se.

-Hai să mergem acasă! strigă Spidi.

Când au ieșit din lumea spiritelor, au traversat deșertul, apoi Munții Înzăpeziți. Pe drum, Moșul l-a întrebat pe Spidi:

-Unde locuiești?

-Acolo! spuse acesta, indicând cu degetul. În căsuța aceea roșie cu ușă albastră!

Sania s-a îndreptat către casa respectivă. Când părinții l-au văzut pe Spidi alături de Moș Crăciun au fost foarte fericiți. După ce sania a aterizat, mama l-a întrebat:

-Unde ai fost, scumpule?

-L-am salvat pe Moș Crăciun!

-L-ai salvat? a întrebat tatăl.

-Da!

Spidi le-a povestit totul.

 -Moșule, ți-a căzut căciula!

-Acum este căciula ta! zise cu multă blândețe.

Acum că Moș Crăciun s-a întors, satul era din nou în siguranță și Spidi se simțea fericit, căci era cu părinții lui și cu șoricelul Șori, care a rămas la ei acasă. Au dansat cu toții în jurul bradului și s-au bucurat din plin.

                                                                               Sfârșit

***Povestea a fost scrisă pe parcursul cursului de scriere creativă „O poveste de Crăciun”, organizat de Alina-Carla Bratosin și Alessandra Gemeș în perioada noiembrie-decembrie 2021. 

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest text nu poate fi reprodusă sau utilizată în orice formă sau prin orice mijloace, electronice, mecanice, fără permisiunea scrisă a coordonatoarelor acestui proiect, Alina-Carla Bratosin și Alessandra Gemeș (contact: office.mindgift@gmail.com). Orice nerespectare a acestor prevederi duce în mod automat la răspundere penală față de legile naționale și internaționale privind proprietatea intelectuală.



Comentarii