"Poveste de Crăciun", de Tudor Bujoi, 9 ani

                                         

    Într-un orășel îndepărtat, trăia un băiat pe nume Vasile, căruia îi plăcea tare mult să citească. Era un copil frumos, cu ochii verzi, cu părul cârlionțat și blond. Era bun, blând, mereu cu zâmbetul pe buze, inteligent și gata oricând de joacă.
    Din cauza faptului că el nu avea cărți acasă, mergea să împrumute de la biblioteca din oraș. Într-o zi, pe când se întorcea de la școală, s-a gândit că tare bine i-ar prinde o vizită la bibliotecă, mai ales pentru că tocmai terminase ultima carte și își dorea alta.
    Ajuns printre rafturi, s-a uitat curios la toate titlurile și copertele frumos colorate. Se tot întreba ce fel de carte să aleagă.
    Și-a aruncat privirea pe fereastră. Ningea că în poveștile citite de el.
    Vasile și-a amintit că se apropie Sărbătoarea Crăciunului, pe care o aștepta cu mare bucurie în fiecare an. S-a uitat din nou la rafturi și a văzut chiar lângă el, o carte veche și prăfuită, semn că nu a mai fost deschisă demult. A citit titlul, care se deslușea cu greu: “Poveste de Crăciun”. A deschis-o și ca prin minune, ceva magic s-a întâmplat: băiatul s-a trezit într-un tărâm de poveste: cu zăpadă, cu reni cu nasul roșu și elfi zburători. S-a uitat nedumerit în jurul lui și s-a întrebat: „Oare unde sunt?”.

    Până să-și dea vreun răspuns, un elf pistruiat, cu haine verzi și cu un chip vesel, a venit în grabă și i-a spus cu bucurie:
    - Bine ai venit în țara lui Moș Crăciun! De mult timp te așteptam! Vino cu mine, să vezi atelierul Moșului!
    Fermecat de ceea ce i se întâmpla, Vasile a plecat cu elful prin troienele de zăpadă. Pe măsură ce se apropiau de atelier, se auzeau tot mai clar și mai tare multe glasuri cristaline. Acolo era o forfotă de nedescris… Cât vedeai cu ochii, în toate părțile erau doar elfi care lucrau de zor la jucării, care mai de care mai frumoase. Copilul privea fascinat, ca la un spectacol, aproape că nu mai clipea de mirare… Nu-i venea să creadă! Tot ce scria în cărțile de povesti era adevărat!
    Băiatul s-a întrebat unde era Moșul. De parcă elful pistruiat i-a citit gândurile, a apărut deodată lângă el și i-a spus în șoaptă:
    -Hai, vino cu mine, să îți arăt ceva! Vasile l-a urmat curios.
    Au intrat într-o încăpere mare și foarte frumoasă, unde totul strălucea. Până să îl întrebe pe elf unde se aflau, a văzut într-o parte un teanc mare, mare de scrisori, iar lângă ele, un bătrân cu o barbă mare și albă, cu o mantie roșie, care le citea pe fiecare…Era Moș Crăciun!
    -Bine ai venit, Vasile! spuse Moșul cu o voce blândă și plina de iubire. Te așteptam să vii la noi, pentru că tare ne prinde bine o mână de ajutor. Privește globul acela și o să știi singur ce ai de făcut.

    Vasile era ca fermecat. S-a uitat înspre glob și privind în el, a văzut o familie tristă… Într-o căsuță sărăcăcioasă, se afla un băiat, cam de aceeași vârstă cu el, alături de părinții săi. Toți erau tare triști.

    Deși era Crăciunul, în casa lor era frig, nu aveau nici brad, nici jucării, nici bunătăți… Atunci Vasile s-a gândit că ar putea să facă ceva pentru a-i ajuta. Dar cum să facă acest lucru?
    Moșul i-a spus:
    - Stă în puterea ta să faci bine! Dacă îți dorești cu adevărat să îi ajuți, vei găsi o cale!
    El nu înțelegea prea bine ce vrea să spună Moșul. Era prea mic, ca să înțeleagă vorbele lui înțelepte. Totuși, știa sigur că își dorea din tot sufletul să le dăruiască acelor oameni din glob ce aveau nevoie, pentru ca și ei să aibă un Crăciun îndestulat și să fie bucuroși.
    Din dorința lui atât de puternică, i-a venit o idee minunată. A cerut ajutorul unui elf minuscul, care s-a strecurat printr-o crăpătură insesizabilă în glob și a oferit familiei daruri din partea lui Vasile.
    Deodată, s-a întâmplat ceva magic: uitându-se la familia din glob, Vasile a văzut că nu mai era tristă. În sobă ardea focul, masa era plină de bunătăți, iar băiețelul se juca bucuros lângă bradul împodobit! Ochii lui s-au umplut de lacrimi de fericire…Nu-i venea să creadă! S-a uitat către Moșul, care i-a spus: 
    - Inima ta bună a făcut acest lucru!
    Brusc, băiatul a simțit un sărut pe frunte. A deschis ochii. Era mama lui, care i-a spus cu glas blând:
    - Hai, trezește-te, este Crăciunul! Vino să vezi ce ți-a adus Moșul!

    Vasile s-a dus grăbit la bradul împodobit. Dedesubt era un glob de jucărie cu o imagine pe care el o cunoștea foarte de bine: familia din țara lui Moș Crăciun! Băiatul a zâmbit bucuros, aducându-și aminte cuvintele Moșului: „Daca vrei să faci bine, vei găsi o cale!”.

                                                                                Sfârșit

***Povestea a fost scrisă pe parcursul cursului de scriere creativă „O poveste de Crăciun”, organizat de Alina-Carla Bratosin și Alessandra Gemeș în perioada noiembrie-decembrie 2021. 

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest text nu poate fi reprodusă sau utilizată în orice formă sau prin orice mijloace, electronice, mecanice, fără permisiunea scrisă a coordonatoarelor acestui proiect, Alina-Carla Bratosin și Alessandra Gemeș (contact: office.mindgift@gmail.com). Orice nerespectare a acestor prevederi duce în mod automat la răspundere penală față de legile naționale și internaționale privind proprietatea intelectuală.